Recenzie: Nascuta la Miezul Noptii ~ Shadow Falls #1 de C. C. Hunter

   Să mă împuște cineva.

   Aaaadry, I love youuuuu <3 Dacă nu mă făceai tu să grăbesc ritmul, acum nu îmi venea să alerg până săreau fulgii din mine :)) 

   După părerea mea, seria Shadow Falls a avut un debut incredibil. C. C. Hunter m-a făcut să iubesc fiecare personaj, m-ai ales pe Perry, Della, Miranda, Holiday, Helen și Lucas.

   Kylie Galen are o viață demnă de toate măruntaiele de pește: iubitul ei, Trey, a găsit altă pațachină și s-a despărțit de ea, părinții ei divorțează, iar bunica ei a dat colțul fix când avea nevoie de ea.

   M-a uimit cum fiecare personaj a evoluat într-un fel în care nu mă așteptam - de exemplu, la început o uram pe mama lui Kylie, alias Regina Ghețurilor, și îl iubeam pe tatăl ei. La sfârșitul cărții, am ajuns să-l urăsc pe taică'său și s-o iubesc pe mama ei.

   Am zis mai sus că mi-au ajuns la inimă Perry, Della, Miranda, Holiday, Helen și Lucas. Hai să-i luăm pe rând. 

   Perry a fost... comic de tot :)) De fiecare dată când venea în cabana fetelor (Kylie, Miranda și Della) reușea să le ducă de nas, ba că-i un pisoi dulce, ba că-i o pasăre cu aripa ruptă, dar nu vă zic de ce venea, sâc :P 

   De Della mi-a plăcut pentru sinceritatea cu care trata lucrurile - le spunea pe toate verde în față, se răzbuna în momentul ăla, dacă avea de gând s-o facă, și era loială speciei ei. Nu rata nici o ocazie să îi laude pe vampiri, dar asta nu înseamnă că ura celelalte specii, ca alții :) 

   Miranda, cu toate că era dislexică, avea o voință a naibii și oh, și-a vrăjit profesorul de pian :)) Nu că-i tare? A avut și modivație, daaaa :))  Și sincer, îmi aduce aminte de Rose. Diano, te bat dacă apari cu părul în trei culori, totuși :))

   Holiday e personajul meu favorit. Nu a existat scenă cu Holiday la care să nu mă amuz și cu toate că era directoarea taberei, nu a construit zidul ăla director-elev. Vorbeau cu ea cu ușuriță, de parcă era și ea o elevă, ca ei. Și era așa de spontană, nu mă mir că toți vorbeau cu ea mai degrabă decât cu Sky. 

   Helen era de o inocență atât de duuulce <3 Pur și simplu, mi se părea așa de copilăroasă încât nu îmi puteam reprima zâmbetele. 

   Și Lucas -aici vine mare bătălie :))- mi s-a părut mult mai bine conturat.  Poate fiindcă pe Derek îl tot vedeaaaam, Kylie era tot timpul în apropierea lui, iar Lucas era ceva mai... diferit. Era mult mai amuzant și nu știu, mi-a plăcut mai mult și punct.

   Și uite cum am scris din nou un pomelnic întreg numai despre personaje. Cartea asta are 5/5 și eu deja știam dinainte unele chestii, dar dacă nu... vai de capul meu :))