Recenzie: Călătorie pe Mare cu Zori-de-Zi (Cronicile din Narnia, #3) de C. S. Lewis

Titlu: Călătorie pe Mare cu Zori-de-Zi
Autor: C. S. Lewis
Seria: Cronicile din Narnia, #3
Număr de pagini: 256
Anul apariției [Ro]: 2006 (de Grupul Editorial Rao)

Title: The Voyage of the Dawn Trader
Author: C. S. Lewis
Series: The Chronicles of Narnia, #3
Number of pages: 256
Publication year [En]: 1952 (by Harper Collins)

Micuța Lucy și fratele ei Edmund se află în vacanță la mătușa Alberta. Într-o după-amiază, împreună cu nesuferitul lor văr Eustace, privesc tabloul aflat pe perete în camera lui Lucy. Acesta înfățisează o corabie frumos ornamentată ce spintecă valurile mării.

În aceeași clipă, copiii simt adierea brizei, gustul sărat al mării și se pomenesc în valuri, înotând spre corabie, care nu-i alta decât Zori-de-Zi, corabia regelui Caspian al Narniei. Alături de acesta și de întreg echipajul, cei trei vor lua parte la multe și minunate aventuri, până departe spre Marea-de-Argint, dincolo de care se zărește Țara leului Aslan.

Nu pot să spun că nu mi-a plăcut, doar că parcă a fost mai greoi. Am citit descrieri pe care nu le-am văzut în Leul, Vrăjitoarea și Dulapul și Prințul Caspian, dar eu vroiam acțiunea aceea adorabilă, iar în schimb am citit descrieri. Nu spun neaparat că faptul că structura a fost mai solidă a fost un lucru rău, dar totuși mă simt puținel dezamăgită.

Adică nu asta le făcea speciale? Sunt atât de simplu scrise, dar totuși atât de complexe. Atât de puțină descriere, dar totuși atât de clare.

Acțiunea a fost la fel de bună, cu toate că le-am simțit lipsa lui Susan și Edmund. Nu zic că ei făceau cine știe ce magie --fiindcă cea care e în centrul atenției defapt e Lucy--, dar nu mai era acea esență inițială, care ne-a introdus în lumea Narnia. Era de parcă i-ai scoate pe Fred și George Weasly din Harry Potter.

Și totuși, acolo undeva Clave Staples Lewis a rămas C. S. Lewis. L-am recunoscut și l-aș recunoaște, cu toate că s-a schimbat.

Recenzie: Prințul Caspian (Cronicile din Narnia, #2) de C. S. Lewis

Titlu: Prințul Caspian
Autor: C. S. Lewis
Seria: Cronicile din Narnia, #2
Număr de pagini: 256
Anul apariției [Ro]: 2006 (de Grupul Editorial Rao)

Title: Prince Caspian
Author: C. S. Lewis
Series: The Chronicles of Narnia, #2
Number of pages: 240
Publication year [En]: 1951 (by Harper Collins)

E toamnă. Pe peronul unei gări din Anglia, cei patru eroi, Peter, Susan, Edmund și micuța Lucy, așteaptă trenul care-i va duce la internat, pentru un nou an școlar. Un suflu magic, și gara dispare. Copii se pomenesc într-o pădure, unde vor da de ruinele unui castel ce se va dovedi a fi Cair Paravel, vechiul lor palat de pe vremea când erau regi și regine în Narnia... 

O nouă aventură în care prietenii noștri, cu sprijinul animalelor cuvântătoare, al piticilor și al Leului Aslan, dau o mână de ajutor prințului Caspian, aflat în primejdie de moarte din cauza hainului rege Miraz.

Continuăm încântătoarea poveste a celor patru frați și Aslan și ne dăm seama, pe măsură ce paginile se scurg atât de repede, că sunt unele povești care pur și simplu nu se termină. Cărțile au copertă la spate, și au și ”Final” scris la sfârșit, dar oameni din toată lumea au ținut în viață istoria locuitorilor din Narnia, chiar mai mult decât pe unele serii la care autorii încă scriu.

Uneori nu te simți mândru de cărțile pe care le citești. Nu pentru genialitatea ta care te-a făcut să alegi cartea respectivă, ci pentru că trăiești pe aceiași planetă cu cel care a fost în stare să scrie așa ceva. 

Cred că uneori iubim cărțile doar fiindcă ne dau ceva în care să credem, iar Aslan e cu siguranță elementul cheie. Sunt chestii pe care nu vrei să le uiți, e ca speranță transpusă în cuvinte. Simți imediat că treaba e cum trebuie, fiindcă Aslan e în sfârșit aici.

Recomand seria Cronicile din Narnia--pentru că sunt atât de captivante și unice, pentru simplul motiv că au fost creeate într-un mod atât de... infinit.

Recenzie: Leul, Vrăjitoarea și Dulapul (Cronicile din Narnia, #1) de C. S. Lewis

Titlu: Leul, Vrăjitoarea și Dulapul
Autor: C. S. Lewis
Seria: Cronicile din Narnia, #1
Număr de pagini: 192
Anul apariției [Ro]: 2011 (de Grupul Editorial Rao)

Title: The Lion, the Witch and the Wardrobe
Author: C. S. Lewis
Series: The Chronicles of Narnia, #1
Number of pages: 206
Publication year [En]: 1950 (by Harper Collins)

Deschizi o ușă... și un tărâm fantastic te așteaptă.

Narnia... un ținut în care domnește iarna... un regat ce așteaptă să fie eliberat. In inima tărâmului vrăjit al Narniei, copiii se pomenesc prinși într-o nouă aventură, în înfruntarea  cu Jadis, Vrăjitoarea Albă. Când și ultima speranță moare, întoarcerea leului Aslan s-ar putea să fie ultima șansă, semnul unei mari schimbări... și a unor cumplite sacrificii.

Așa cum am scris și pe GoodReads, sunt unele cărți care îți aduc aminte pur și simplu că trebuie doar să deschizi  scrisoarea potrivită sau să calci în dulapul care trebuie, ca să nimerești intrarea spre propria lume magică.

Autorul spune la început că e dedicată nepoatei lui, Lucy, și că atunci când o să fie publicată ea o să fie prea mare ca să o citească, așa că el o să aștepte până ce ea o să îmbătrânească și o să îi placă din nou cartea. Poate că mie mi-a plăcut fiindcă sunt atât de mică, dar știți: am simțit un fel de magie care te face să ignori vârsta la care o citești. Nu contează câți ani ai, ci pur și simplu să crezi destul în poveste.

Dar gata cu aberațiile mele: cartea a fost excepțională și s-a terminat înainte să pot clipi. Animalele vorbitoare au fost un element care m-a uimit, datorită loialității lor (cine a zis că numai câinii știu să latre la dușmani?). Și bineînțeles, a fost și Leul Aslan. Pentru un moment, am crezut că e Dumbledore în forma lui de animal, dar nu: fiecare e eroul propriei povești.