Altfel de Îngeri
Lili St. Crow
(Prolog)
„ Nu i-am spus
tatălui meu despre bufnița albă a bunicii. Știu că ar fi trebuit s-o fac.
La granița dintre
somn și vis, se manifestă uneori acele trăiri care nu s-au întrupat încă nici
în vise și nici în premoniții clare, fiind mai degrabă câte puțin din fiecare.
Atunci deschizi încet ochii lipiți de somn, cân senzația că cineva te privește
biruiește căldura și toropeala care te învăluie ca o ceață vătuită.
Într-unul din
aceste momente am văzut-o.
Bufnița stătea înfoiată
pe pervazul scăldat în lumina lunii și fiecare pană alburie se evidenția clar
în lumina rece. Nu mă deranjasem...”