Recenzie: Initierea ~ Academia Vampirilor #2 de Richelle Mead

“Apropo,numele meu e Rose Hathaway.Am 17 ani,ma antrenez sa protejez si sa ucid vampirii,sunt indragostita de un tip total nepotrivit si magia ciudata a celei mai bune prietene pe care o am ar putea-o face sa-si piarda mintile.

Hei,n-a spus nimeni ca liceul e usor.”

    Scuzati-ma daca mananc litere,dar eu inca nu mi-am luat masa de pranz :)) Aaaa,si nu uitati ca giveaway-ul mai e valabil pana pe 15 octombrie >:D< Tocmai am terminat vol.4 si m-am invrednicit sa-i fac recenzie si astuia!

   Initierea m-a lasat fara suflare!

   Si,Christian a capatat un alt contur in mintea mea. Ininte,era tipul goth care o incurca pe Lissa si parjolea carnatii dintr-o privire:)) Acum,insa,e tipul sarcastic potrivit pentru inima printesei Dragomir si pentru nervii incosumabili ai lui Rose:))

   Ca tot vorbim de nervi inconsumabili, Rose cam are un concurent la ironiiiiiiii....

“-Asadar. Se pare ca Vasilisa noastra l-a pus la punct pe tatal meu.

—Tatal…

Am aruncat o privire inapoi la grupul pe care tocmai il parasisem. Par Argintiu statea acolo, gesticuland frenetic.

— Tipul ala e tatal tau?

— Asta zice maica-mea.”

   Dimitri *<3* a ramas acelasi tovaras iubitor de carti western si va marturisesc un lucru: si eu -ca si Rose- imi inchipui Siberia ca un bloc de gheata venit din Antarctica :D

    Deci,cartea incepe cu un examen al lui Rose,care e anulat din cauza ca examinatorul a fost aaaa...hacuit.Asa se descopera ca oamenii lucreaza cu strigoii,in schimbul nemuriri, provoacand tensiune tuturor.

   Gelozia si iubirea isi iau skiurile si ii insotesc pe Rose si Dimitri pe partie in mijlocul iernii, intr-o foarte frumoasa si deloc placuta vacanta - ok, asta cand mergi acolo cu un ochi vanat, fugi la jumatatea ei sa-i salvezi pe ceilalti de strigoi si vezi cum persoana iubita iti aluneca printre degete.

     Si ooooh, Janine si Tasha apar in sfarsit :) *Janine e mama lui Rose, iar Tasha e o ruda a lui Christian*

   ,,-Buna, Mia.

   Ne privi pe amandoi.

   -Inca un tip? intreba ea, si din tonul ei ai fi crezut ca aveam propriul meu harem de barbaţi.

   Adrian imi arunca o privire intrebatoare, amuzata.Am strans din dinti si am decis sa nu o invrednicesc cu un raspuns.Am adoptat o politete neobisnuita.

    -E intotdeauna o placere sa intalnesc o prietena de-a lui Rose, mai ales una atat de draguta.

   Vorbea ca si cum el si cu mine ne cunosteam din copilarie.

   -Nu suntem prietene, am spus.

Gata cu politetea.

   -Rose umbla doar cu baieti si psihopati, spuse Mia.

   Vocea ei era incarcata de acelasi dispret obisnuit pe care il nutrea pentru mine, dar expresia de pe fata ei arata limpede ca Adrian ii captase interesul.

   -Pai, spuse el vesel, de vreme ce eu sunt atat psihopat, cat si baiat, asta ar explica de ce suntem atat de buni prieteni.

   -Nici noi doi nu suntem prieteni, i-am spus.

El rase.”

,,Prostul intai o croieste, apoi o gandeste.''

-Rose

     Cartea se termina cu Rose,care isi primeste semnele molnija si Doamne,presimt ca astea n-o sa fie nici pe departe ultimele <3

Si 2 citate (al 2 lea e din primul volum) :

Si iar am scris un pomelnic intreg...