„Nu putem opri timpul; pentru iubire însă, timpul se oprește uneori în loc.”
Ei bine, în volumul ăsta treburile se schimbă. Nu mai e o atmosferă așa tristă că în volumul anterior și ajungi cu adevărat să o altă latură a lui Gideon, pe lângă cea de nes... ăăă, în fine.
„Venise acolo ca sa ma traga de limba - clar. Probabil trimis de Falk si de ceilalti: "Fii dragut cu ea si precis ca-ti va spune daca si unde a ascuns acel ceva" A le considera pe femei proaste era, la urma urmei, hobby-ul tuturor barbatilor de Villiers.”
“Lașii mor de mai multe ori înainte de-a muri;
Viteazul însă doar o dată gustul morții îl simte.
Din câte minuni am auzit pe-acest pământ,
Cel mai ciudat îmi pare că omul să se teamă
Văzând moartea, sfârșitul iminent,
Veni-va când sortit îi e să vină.”
Gwendolyn e derutată și e nevoită să ia alegerile potrivite, căci dacă nu toate borcanele din cămară s-ar putea sparge în capul ei. Și capul ei s-ar sparge la rândul lui.
Trebuie să mai spun că micile paragrafe de dinainte de fiecare capitol erau mortale?
„Sari - și lasă în căderea ta
Să-ți crească aripi.
-Ray Bradbury”
„Cei ce sunt iubiți nu pot muri, căci dragostea înseamnă nemurire.
-Emily Dickinson”
Personajele evoluează și ele, maturizându-se, și în cazul lui Nick, devenind mai drăguți :))
„- Norocoaso. Mi-ar plăcea și mie să am un câine, îi spuse Caroline lui Leslie. Sau orice fel de animal de companie.
- Ah, dar noi îl avem pe Nick, zise Charlotte. Aproape că e ca și cum am avea o maimuță.
- Dar să nu te uităm nici pe tine, o veritabilă tarantulă veninoasă, spuse Nick.”
Cu toate acestea, se păstrează același ritm amuzant și drăguț și nu mi-a venit să cred când terminasem că era gata - infinitatea mea de epoci se sfârșise. Aș fi vrut pe de-o parte să fie mai multe volume în serie, dar pe de alta n-aș fi vrut ca Kerstin s-o dea cu bâta în baltă. Totul a ieșit la iveală la momentul potrivit și nu îmi pot închipuii o sincronizare a timpului mai perfectă.
Kerstin Gier este cu siguranță și ea un Rubin, sau poate chiar o regină a timpului.
Ce dragut <3 Imi plac citatele mult, si replicile alese :D Trebuie neaparat sa citesc si eu Culorile dragostei :)
RăspundețiȘtergereNEAPARAT. E una dintre cele mai tari serii pe care le-am citit vreodată.
ȘtergereAm cărțile astea ebook. Le dau gata la vară. :)
RăspundețiȘtergereFrumoasă recenzia!
La VARĂ?! Ce naiba, Anca?! Ai să vezi cum îți dai pumni în cap că nu te-ai apucat mai devreme *propria experiență:))*
ȘtergereAh...pur si simplu este minunata,extraordinara!!! Iar seria asta perfecta(cel putin in randul adolescentelor desi merge si pentru persoanele mature).
RăspundețiȘtergereCel mai mult mi-au placut misterele, pentru ca sunt cum ar veni un fan de- al lui Sherloc Holmes( cred ca mi-am inebunit prietena cand i-am spus ca Gwendolyn este fica stiti voi cui, dar nu citisem celelalte carti ! si pur si simplu autoarea lasae destule indicii, dar mi se pare minunat ca a clarificat misterul in ultima carte si desii suna prostesc DEBEA ASTEPT sa ii spun dragei mele prietene ca ha,ha am avut dreptate{veti intelege pan' la urma despre ce vorbesc} dar prima data cititi!).
Oricum aceasta carte s-a dovedit fabuloasa chiar nu ma asteptam sa le intreaca cu atata usurinta pe celelalte doua, care in opinia mea sunt adevarate opere de arta. Cred ca al treilea volum are tot ce-i trebuie adica: amuzament( nelipsitul Xemerius), dragoste(Gwendolyn si ,,micul ticalos'' asa cum bine il nume din punctul meu de vedere, Paul), ,,nemurire''(veti intelege mai tarziu) si mai ales mult mister (mi se pare foarte amuzant ca Miss Gweny a ajuns stramoasa unor persoane care in prezentul ei sunt mai atrane decat ea).
Sper ca v-am facut curiosi si va recomand cu bucurie aceasta carte!