Am făcut o postare asemănătoare anul trecut, pe care tot așa, o lăsasem pe ultima sută de metri, iar anul trecut nu am scris rezoluții de nici un fel, pentru că mă simțeam implinită în aproape toate felurile la care mă puteam gândii - aveam un blog de care eram mândră, reușisem să ies de sub carapace, îmi făcusem prieteni și totul părea să strălucească în fața mea care o pereche de faruri pe care o vezi înainte să te calce mașina.
Anul ăsta, mi se pare că am pierdut o parte din lucrurile astea - n-am mai postat pe blog așa de des, m-am îndepărtat de prietenii online pe care îi aveam și mi-am pierdut acea nota jucăușă care îmi însoțea fiecare propoziție. Faza e că mă maturizez și în procesul ăsta pur și simplu ai nevoie să schimbi totul. Am văzut că se întâmplă în majoritatea cazurilor. Pur și simplu ducem chestiile copilărești la un alt nivel.
Am schimbat scrisul pe blog în scrisul propriei povești. Am schimbat atitudinea mea săltăreață de pe blog într-o personalitate foarte veselă în viața reală. Cel mai rău îmi pare că v-am schimbat pe voi pentru viața reală, defapt.
Sinceră să fiu, viața reală nu a făcut cam nimic pentru mine, în timp ce voi, șoriceii și oițele din fața calculatoarelor, m-ați ajut să îmi scot personalitatea la iveală. Jur, dacă nu aveți un blog, atunci nu puteți înțelege cum se simte asta, cum lucruri ca blogurile sau vlogurile vă schimbă viața și o transformă în ceva în care nu ați putut să vă imaginați.
Înainte, consideram soarta o harpie, și acum pur și simplu consider că e dreaptă. Iubesc soarta destinuil, îngerii, tot ce vreți voi, pentru că mi v-a arătat pe voie, și ăsta a fost modul indirect în care m-a încredințat să îmi schimb singură viața. Dacă nu ați fi fost voi, și cărțile, și pur și simplu locul ăsta unde să mă agit cu voi, nu știam că vreau să fiu o autoare, nu știam că vreau atât de mult să trăiesc și aș fi crezut în continuare că nu vreau nimic de la viață. M-ați făcut independentă și mi-ați dat putere și cred că nu există nici un fel de a vă mulțumi care ar exprima cu adevărat ce simt față de voi. Cred că pur și simplu mi-ați creeat o nouă viață și asta e mai mult decât vă pot cere.
Anul ăsta da, am rezoluții pentru 2014 și mă surprinde că sunt lucruri la care nici nu aș fi visat înainte (eram și sunt o persoană destul de bătută în cap).
- Prima care îmi răsare în nucșoară este rezoluția este de a fi capabilă să spun An Nou Fericit în germană anul viitor. Voi nu știți, dar m-am apucat de învățat germană vara asta și sper să fiu fluentă până la sfârșitul lui 2014. Culmea este că filmul Albastru de Safir apare în august anul viitor și este în germană. Vreau să îl pot viziona fără subtitrare.
- Să îmi termin odată prima carte! Am pornit cinci-șase idei și n-am reușit să le duc la capăt. Din vară scriu în fiecare zi. De când am citit „Despre Scris” de Stephen King nu mi-am permis să treacă o zi fără să scriu. Am scris câteva sute de pagini, și toate în engleză. Mă simt mai mult decât mândră.
- Să îmi ajut echipa să termine limba în incubator pe Duolingo. Duolingo e un site (are și aplicație) pe care poți învăța germană, franceză, portugheză, spaniolă și italiană.(acolo învăț eu germană). Dar credeți-mă, e un site magnific în toată puterea cuvântului. Acum s-a deschis Incubatorul, în care poți să contribui și îpmreună să ajutați pe alții să învețe o nouă limbă. Eu vreau să ajut la engleză pentru vorbitorii de română. Pur și simplu faci setul de lecții necesar, dar necesită multe ore de muncă și cunoștiințe de engleză și română. Sunt nativă în română și fluentă în engleză, deci pot astfel să transmit și altora. Trebuie doar să îmi accepte aplicația pentru a intra în echipă.
- Să postez mai des, ceva ce mulți dintre noi ne dorim să facem, dar când începe școala sunt pur și simplu terminată. Zici că îmi scoate cineva bateriile. Am să încerc să intru mai des atât de blogul meu, cât și pe ale voastre.
- Ăăă, nu mai îmi vine nimic în cap acum.
Anul ăsta am citit 112 cărți și sunt mândră, asta e chiar ceva ce nu mi-aș fi imaginat, și a fost destul de solicitant, dar asta am vrut să fac și asta am făcut, a fost propria provocare pe GoodReads și sunt fericită că am făcut-o, pentru că am citit cărți superbe și mi-am rafinat gusturile în materie de lectură în același timp. N-am să scriu toată lista, dar le vedeți pe toate aici. Am recitit seria Culorile Dragostei, și ca să se pună la socoteală am marcat niște scene eliminate sau scurte chestii scrise de Cassandra Clare, și am mai recitit încă o dată Verde de Smarald acum două zile, deci nu mă simt vinovată pentru scurtele povești care se numără ca și cărți întregi.
Un An Nou Fericit și Crăciun Fericit (pentru că am uitat să pun o postare acum câteva zile) și sper să rămâneți la fel de magici și anul viitor. Sper să ne citim mai des și cred că asta e tot... Ultima transmisie de anul ăsta. Adio, 2013. Într-un fel, nici nu-mi pare rău.
